ACTIVITATEA COMISIEI CENTRALE TEHNICE DE ORIENTARE  ÎN CADRUL F.R.T.A, 1964 - 1989.
Istoria orientării turistice din România, este strâns legată de istoria mișcării sportive din țara noastră, în condițiile în care în primii ani de după război, toate sporturile erau susținute financiar de Organizația Sportului Popular (O.S.P.) și de sindicatele organizate la început în Confederația Generală a Muncii (C.G.M.), apoi Consiliul Central al Sindicatelor (C.C.S.). Primele așa zise concursuri de orientare turistică din anii 1947-1957, organizate la început în județele Arad și Timiș, au fost organizate sub egida Consiliilor Județene ale Sindicatelor și Birourilor Județene de Turism-Alpinism.     Aceste prime concursuri de orientare turistică, erau la început drumeții montane sau prin zone împădurite, pe schițe sumare sau doar instrucțiuni, în echipe de 2-3 băeți sau fete, sau echipe mixte. Distanțele ce trebuiau parcurse erau destul de mari, concursurile erau de noapte și de zi, cu câte 2-3 etape de concurs și necesitau o rezistență fizică deosebită și din partea concurenților dar și din partea arbitrilor care montau și apoi strângeau posturile de control de pe traseu.
    Din anul 1957, se înființează Uniunea Centrală pentru Educație Fizică și Sport (U.C.E.F.S.), care coordona și finanța de la nivel central, împreună cu sindicatele (Uniunea Generală a Sindicatelor din România - UGSR), întreaga mișcare sportivă din România. La nivel local existau Consilii Regionale pentru Educație Fizică și Sport, Consilii Municipale sau orășenești.  În cadrul central al UCEFS, pentru fiecare sport existau federații sportive, iar pentru turism și alpinism, exista Comisia Centrală de Turism - Alpinism (CCTA). Deasemena la nivel regional, existau Comisii Regionale de Turism-Alpinism. CCTA, se ocupa de la nivel central de alpinism, turism și orientare turistică. CCTA era condusă de un președinte, un vicepreședinte și un secretar general. Ca secretari generali ai CCTA, salariați ai UCEFS, au funcționat Gheorghe Pop și Cerchezan Dumitru.
    In afara concursurilor organizate pe plan local la nivel de club sau oraș, din anul 1960, CCTA impune prin regulamentul său o etapizare a acestor concursuri, astfel: etapa pe asociații (Aprilie și Martie), etapa raională sau orășenească (Mai și Iulie), urmată doar de o fază finală regională, la care participau câștigătorii etapelor raionale. Se introduc deasemenea clasificările sportive, iar aceste concursuri regionale devin încetul cu încetul interregionale, cele mai cunoscute fiind Cupele regiunilor Cluj, București, Sibiu, Brașov, Banat, Arad, Iași, Bihor, Mureș. În afara acestora se afirmă și alte concursuri ce devin tradiționale și la care participă sportivi din toată țara, vezi Cupa Munților, Cupa Ecranul, Cupa Zarandului, Cupa Eliberării, Cupa Gențiana, Cupa Banatului, etc.
   CCTA, introduce și un Regulament al Concursurilor de Orientare Turistică, pentru a da un cadru unitar de desfășurare concursurilor, din toată țara. În anul 1964, constatând marea dezvoltare pe care o căpătase orientarea turistică în toate regiunile țării, CCTA organizează primul Campionat Republican de orientare turistică, care s-a desfășurat în luna octombrie la Pârâul Rece, județul Brașov. Acest prim campionat republican și cele din următorii 5 ani, au fost campionate pe echipe, separat masculine și femenine, etapa finală constând din 2 etape de zi și una de noapte. Calificarea la faza finala a campionatului, se făcea numai după trecerea obligatorie a unor etape pe asociație, orășenești, raionale și regionale.
    În anul 1967, se desființează UCEFS-ul și este înlocuit cu Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport (CNEFS), care avea la nivel local Consilii Județene de Ed. Fizică și Sport. Au loc la nivelul fiecărui sport, Conferințele Federațiilor Sportive și noi alegeri pentru organele de conducere. Din acest an, ia naștere Federația Română de Turism Alpinism (FRTA), al cărei președinte este ales Petrache Trofin, vicepreședinte Găvruș Gheorghe, iar Secretar General este ales prof. Mircea Mihăilescu. Cerchezeanu Dumitru, rămâne activist, în cadrul FRTA. Din primul Birou Federal al FRTA, făceau parte nume celebre de alpiniști români ca Irimia Aurel, Floricioiu Alexandru, Dobre Nicolae și alături de ei Borza Alexandru, Bucurescu Cristian, Giurculescu Ion, Popescu Gabriel și ing. Rolf Reyl.
    FRTA, coordona de la nivel central mai multe sporturi înrudite, la început alpinismul, orientarea turistică și turismul sportiv, iar mai târziu speologia și salvamontul. Pentru fiecare dintre aceste sporturi, în cadrul FRTA exista câte o Comisie Centrală Tehnică de specialitate, condusă și ea de un secretar. Deasemenea la nivel local existau Comisii Județene de Turism -Alpinism, care și ele la rândul lor, trebuiau să se ocupe de alpinism, turism și orientare. Pentru orientarea turistică exista deci o Comisie Centrală Tehnică de Orientare (CCO), care avea un Colegiu de Arbitri și subcomisii de competiții și clasificări, hărți, disciplină, colegiu de antrenori, toate funcționând cu activ voluntar.
    Proaspăt născuta Comisie Centrală de Orientare, din cadrul FRTA, a trecut imediat din anul 1968 la adoptarea unui nou Regulament al Concursurilor de Orientare, care respecta normele Federației Internaționale de Orientare (IOF), deși FRTA nu avea nici o șansă să se afilieze la ea în următorii ani. Printre cele mai importante măsuri luate de noul regulament a fost desființarea stațiilor intermediare din concursuri, obligativitatea ca schițele, hărțile de concurs să fie pe cât posibil complecte și introducerea categoriilor de vârstă conform normelor IOF.  FRTA s-a ocupat în continuare de organizarea Finalelor de Campionate Republicane, care în decursul anilor s-au diversificat, astfel: individuale, pe echipe, de noapte, de ștafetă, tip Cursă Lungă, toate separat pentru copii, juniori, seniori și veterani.
    Din anul 1966, FRTA prin Comisia Centrală de Orientare, trece la organizarea neîntreruptă pînă în prezent a Cupei României la orientare, concurs care devine din 1968 internațional și s-a bucurat dealungul anilor de un frumos succes și o numeroasă participare. Deasemenea din 1971, FRTA a trecut la organizarea Balcaniadei la orientare, competiție la care a participat la început numai România și Bulgaria. Un factor decisiv în promovarea sportului orientării în aproape toată țara, a fost tipărirea de către CCO a FRTA, a unui număr foarte mare de hărți în 4 culori, între anii 1974-1989, perioadă în care la nivel local se puteau tipări foarte greu hărți în culori pentru concursurile de orientare. În afara hărților tipărite pentru nevoile federației (finale de campionat, Cupa României), CCO a tipărit din bugetul ei și hărți lucrate la nivelul județelor și care erau apoi returnate la comisiile județene, pentru a fi folosite la campionatele județene și concursurile interjudețene.
    Nu este deloc de neglijat, nici faptul că prin arbitrii săi și cu hărțile lucrate de ei, FRTA a sprijinit Consiliul Național al Pionerilor, CC al UTC, Ministerul Învățământului și UASR-ul, pentru organizarea Campionatelor Universitare, Cupa UTC, CupaPionerului, Roza Vânturilor, la orientare. Aceste competiții cu etape județene și etape finale pe țară, au contribuit și ele la popularizarea sportului orientării în România.
    Fără să poată avea rezultate deosebite pe plan internațional, european și mondial, din cauza condițiilor de atunci care nu permiteau afilierea la IOF și implicit nici participarea la competițiile de sub egida IOF, între anii 1968 - 1989, orientarea sportivă s-a practicat într-un număr de maxim 24 județe, de către un număr de peste 800 de sportivi legitimați și nelegitimați, care erau înscrișî în peste 250 de cluburi și asociații sportive cu secții de orientare. La obținerea acestor rezultate, pe lângă sprijinul financiar din partea sindicatelor, contribuția esențială și-a adus-o activul voluntar al subcomisiilor tehnice din cadrul CCO al FRTA.
Comisia Centrală de orientare, a tipărit în afara hărților și numeroase materiale de propagandă, care erau distribuite în teritoriu și folosite la promovarea orientării, în special în rândul copiilor și tineretului.     

Cel mai longeviv în funcție, dintre secretarii CCO a FRTA, a fost Simionescu Simicel Paul, din București. In perioada cât a condus destinele orientării, printr-o judicioasă împărțire a fondurilor destinate tipăririi hărților din diferite județe și printr-o echilibrată repartizare a finalelor de campionate naționale și Cupa României, în diferite de la an la an, zone geografice ale țării, el și-a adus o contribuție importantă la răspândirea orientării în cât mai multe județe ale țării.
    În vara anului 1982, la Finala Campionatului Republican individual de la Arginești (județul Mehedinți), în prima etapă, greșelile unor arbitri care au instalat greșit posturi de control, au dus la o grevă spontană a unor sportivi și a unor antrenori, care și-au retras sportivii din etapa a 2-a. Drept urmare, în ședința de Birou Federal din toamna lui 1982, au fost sancționați pentru nereguli în activitate, Simionescu Paul și Iancu Dumitru. Au fost suspendați pe termene de 1-2 ani sportivii și antrenorii care luaseră parte la greva de la Arginești.
    Din anul 1983, secretar al CCO devine Ignat Neculai, care va fi ajutat în activitate de Ghertner Gheorghe (Colegiul de Arbitri), Tomescu Viorel (subcomisie competiții) și Alexandrescu Constantin (colegiu de antrenori). Prin poziția pe care o avea ca responsabil cu sportul în cadrul UCECOM, dl. Simionescu Paul care dirija fondurile pentru cele mai puternice cluburi din orientare și anume cluburile Voința, și-a păstrat totuși o influență majoră în cadrul CCO.
    La Adunarea Generală de Alegeri a FRTA, din Februarie 1988, este ales în funcția de Secretar General al FRTA  prof. Gheorghe Dunărințu, în locul profesorului Mircea Mihăilescu, care primește alte atribuții în cadrul CNEFS. Deasemenea ca Secretar al Comisiei Centrale de Orientare, este numit Alexandrescu Constantin. Pe toată perioada existenței FRTA, în subcomisiile tehnice ale Comisiei Centrale de Orientare, au activat voluntar numeroși arbitri , dintre care nu putem să nu amintim pe: Opriș Gheorghe, Marenco Lucian, Damian Ion, Postelnicu Victoria, colonel Saiu Mircea de la Tipografia Armatei, Gutt Reinhold, Laszlo Csaba, Dan Alexandru, Stroescu Nicolae, Rolf Reyl, Chiurlea Paula, Neagu Alexandru, Teodosiu Mircea.

1969. Prof. Mircea Mihăilescu,
 în Munții Pamir.
 1984. Prof. Mircea Mihăilescu, la Trei Brazi. 1970. În fotografie, de la stg. la dr. Neagu Alexandru, Opriș
Gheorghe, Bulgărescu Ovidiu, Dudu Grigore, Iancu Dumitru,
Teodosiu Mircea  și Iosif Eugen.
1984. Iancu Dumitru și Simionescu
 Paul, la Cumpătu Sinaia.
2001. Prof. Mircea Mihăilescu și Simionescu
 Paul, la Brănești.
Arbitri din București la Cernica. Filip Iosif, Mateescu Siegfried,
Popa Emilia, Mitroi și Chira Vasile.

                                        HOME